Cuprins
- 🧪 Ce înseamnă echilibrul mineral dintre dinte și gură
- 🍬 De ce zahărul este “vinovat” doar indirect
- ⚖️ Principiul echilibrului: cum acționează reacția
- 🍹 Alte surse de acid care atacă dinții
- 🪥 Ce se întâmplă imediat după o băutură acidă și când să te speli pe dinți
- 📉 Curba lui Stephan: cum variază pH ul în timp
- 🔬 Valorile pH critice: smalț versus dentină
- 💡 Semne clinice timpurii și ce observ eu la pacient
- 🦷 Remineralizarea și ce putem face pentru a proteja dinții
- ❓ Întrebări frecvente
🧪 Ce înseamnă echilibrul mineral dintre dinte și gură
Îmi place să încep cu o imagine simplă: dintele nu este un solid inert îngropat sub smalț, ci face schimb constant de ioni cu mediul din jur. Partea minerală principală a smalțului este hidroxiapatita, iar cea mai comună formă biologică este hidroxiapatita substituită cu carbonat. Această fază minerală se află în echilibru cu calciul și fosfatul din salivă și din placa bacteriană care acoperă dintele; când acest echilibru se rupe, se creează contextul ideal pentru caria dentară.
Acest echilibru este esențial pentru înțelegerea a ceea ce urmează: dacă mediul din jur devine mai acidic, reacțiile chimice se vor schimba ca să restabilească echilibrul și, din păcate, asta poate însemna extragerea mineralului din dinte. Eu folosesc frecvent ideea de echilibru ca fundament pentru explicațiile mele despre demineralizare și remineralizare.
🍬 De ce zahărul este “vinovat” doar indirect
Toată lumea a auzit că zahărul “strică” dinții și favorizează caria dentara. Eu spun că asta e o formulare corectă dar incompletă. Zahărul în sine are proprietăți conservante: absoarbe apă și împiedică anumite bacterii care strică alimentele. În gemuri sau dulcețuri, zahărul oprește alterarea. În gură, realitatea este diferită pentru că mediul este constant umed și plin de microhabitate unde bacteriile pot trăi.
Eu explic așa: bacteriile orale digeră zahărul pentru energie prin glicoliză și apoi, în condiții fără oxigen, transformă produșii în acid lactic prin fermentație. Acest acid organic este secretat direct pe smalțul dintelui și devine adevăratul agent agresor. Ionii de hidrogen proveniți din acid se combină cu fosfat liber din salivă pentru a forma acid fosforic, iar acest lucru împinge echilibrul chimic către dizolvarea mineralului din smalț.
⚖️ Principiul echilibrului: cum acționează reacția
Explic pe scurt principiul care guvernează totul: principiul lui Le Chatelier. Dacă introduci mai mulți ioni H plus pe o parte a unei reacții în echilibru, reacția se va deplasa pentru a contracara modificarea. În cazul nostru, introducerea de protoni stimulează formarea de specie acide care scad concentrația de fosfat liber. Ca urmare, echilibrul trage calciu și fosfat din smalțul dintelui ca să reformeze faza solidă sau alternativele chimice. Practic, dintele cedează ioni și se demineralizează.
🍹 Alte surse de acid care atacă dinții și favorizează caria dentara.
Nu doar zahărul fermentat de bacterii produce acid. Există situații și alți factori care cresc concentrația de H plus în gură:
- Reflux gastroesofagian sau vărsături frecvente: acidul gastric conține acid clorhidric puternic, iar contactul repetat cu dinții duce la eroziune.
- Băuturi acidulate: sucurile și băuturile carbogazoase conțin acid citric, acid carbonic și uneori acid fosforic, toate contribuind la scăderea pH ului în placă și pe smalț.
De aceea recomandarea clinică de a limita consumul frecvent de sucuri acidulate este logică: ele combină acid direct cu zahăr, adică două mecanisme care lucrează împreună pentru a crește riscul de demineralizare.
🪥 Ce se întâmplă imediat după o băutură acidă și când să te speli pe dinți
Am întâlnit multă confuzie despre momentul optim de periere după ce bei ceva acid. Eu spun clar: nu e în regulă să începi să freci dinții imediat după o băutură acidă. Motivul este că smalțul este temporar înmuiat, mai puțin rezistent mecanic, astfel încât periuța poate cauza abraziune și poate accentua pierderea minerală.
Sfatul practic pe care îl dau este simplu: clătește bine cu apă pentru a elimina cea mai mare parte din acid, apoi așteaptă aproximativ 30 de minute înainte de a peria. Când periezi, folosește o periuță moale și tehnică blândă ca să eviți abraziunea suplimentară.
📉 Curba lui Stephan: cum variază pH ul în timp
Curba lui Stephan este un instrument conceptual pe care îl folosesc des. Ea arată cum se schimbă pH ul în placa bacteriană care acoperă dintele în timp după expunerea la zahăr sau acid. În mod normal pH ul plăcii este aproape neutru, în jur de 7. După ingestia zahărului sau după o băutură acidă pH ul scade rapid și atinge un minim în intervalul de 5 până la 20 minute.
Ce e important în această curba: există o valoare denumită pH critic. Aceasta este valoarea sub care mineralul dentar începe să se dizolve. Zona sub curba și sub linia pH critic este zona de demineralizare. Zona sub curba dar deasupra liniei pH critic reprezintă reminealizarea, adică momentul când mineralul se poate reîncorpora în smalț.
🔬 Valorile pH critice: smalț versus dentină
Plec de la un punct clar: smalțul format din hidroxiapatită substituită cu carbonat (CHA) are un pH critic în jur de 5.5. Asta înseamnă că când pH ul din placă scade sub 5.5, smalțul începe să cedeze calciu și fosfat.
În schimb, dentina și cementul, țesuturile care acoperă rădăcina expusă, au un pH critic semnificativ mai mare, în jur de 6.7, cu o variație posibila între 6.2 și 7. Aceasta explică de ce rădăcinile expuse sunt mult mai sensibile la eroziune și carii. Dacă un dinte are gingia retrasă și este expus cement sau dentină, intervalele în care pH ul scăzut cauzează demineralizare sunt mult mai largi. Imaginează-ți aceeași curba a lui Stephan, dar cu o linie pH critic mai sus: suprafața roșie de demineralizare crește considerabil.
💡 Semne clinice timpurii și ce observ eu la pacient
Primul semn clinic al pierderii minerale timpurii nu este o gaura, ci un punct alb mat. De ce alb? Când smalțul pierde minerale, își schimbă proprietățile optice: devine mai puțin translucid și reflectă lumina diferit, astfel încât apare o pata albă lipsită de luciu. Aceasta este, în opinia mea, o oportunitate de intervenție conservatoare: dacă identificăm și intervenim, putem promova remineralizarea înainte de a fi nevoie de tratamente restaurative.
🦷 Remineralizarea și ce putem face pentru a proteja dinții
Procesul natural de reparare este remineralizarea. Saliva joacă aici un rol esențial pentru că oferă calciu, fosfat și substanțe tampon care neutralizează acidul. Eu explic pacienților că fiecare pauză între episoadele acide oferă saliva șansa să readucă echilibrul spre remineralizare. De aceea, frecvența consumului de zahăr sau băuturi acide este mai importantă decât cantitatea totală consumată la o singură masă.
În plus, fluorul este un aliat dovedit: el favorizează formarea de fluorapatită, o fază minerală mai puțin solubilă la pH scăzut. Astfel, prezența fluorului reduce susceptibilitatea la demineralizare și crește șansele de remintalizare eficientă. Alte strategii care funcționează în practică includ:
- Clătiri cu apă după consumul de băuturi acide
- Gumă fără zahăr pentru stimularea salivei
- Reducerea frecvenței gustărilor dulci între mese
- Periere cu pastă care conține fluor după ce s-a așteptat perioada recomandată
❓ Întrebări frecvente
De ce nu trebuie să mă spăl pe dinți imediat după ce beau suc?
Pentru că smalțul este temporar înmuiat de acid și periajul imediat poate produce abraziune mecanică, eliminând mai mult mineral. Clătiți cu apă și așteptați aproximativ 30 de minute înainte de periere.
Care este pH ul critic al smalțului și ce înseamnă asta?
pH ul critic al smalțului format din hidroxiapatită substituită cu carbonat este în jur de 5.5. Sub această valoare, smalțul începe să cedeze calciu și fosfat și începe procesul de demineralizare.
De ce rădăcinile expuse se cariază mai ușor?
Dentina și cementul au un pH critic mai mare, în jur de 6.7, deci chiar scăderi moderate ale pH ului provoacă demineralizare. De aceea expunerea rădăcinii mărește riscul de eroziune și carii.
Poate saliva să refacă dintele?
Saliva conține calciu, fosfat și substanțe tampon care pot promova remineralizarea. Dacă demineralizarea este superficială și condițiile se îmbunătățesc (pH mai puțin acid, prezența fluorului), smalțul poate fi reintars în parte prin remineralizare.
Ce rol are fluorul în prevenirea cariilor?
Fluorul favorizează formarea de fluorapatită, o formă de mineral mai puțin solubilă la pH scăzut, reducând astfel rata de demineralizare și sporind capacitatea de remineralizare a smalțului.
Acest articol a fost creat dupa video Acid and Tooth Decay cu ajutorul AI.
